Films pour enfants

Silvestre

Arti plastiche6-11 anni

Attività educativa attornu à u cortu filmu Dark Dark Woods

Finu previstu di l'attività

Identificà, per superà li, certi preconcepzioni è stereotipi culturali è artistici.

Rappresentate u mondu circundante o dà forma à a vostra imaginazione esplorendu diversi campi (scultura, fotografia, disegnu).

Justificà e scelte per cuntà a strada chì porta da l'intenzione à a realizazione.

Dark Dark Woods
Aghjunghjite stu filmu à i vostri preferiti è playlist

Dark Dark Woods © The Animation Workshop

TituluDark Dark Woods

TemaRelazione di famiglia, principessa

Genere è parole chjaveFantasia, relazione parentale, rè, regina, castellu, sognu, furesta, animali

Ciclu (per u filmu)9-11 anni

Durata07 min 44 s

RealizazioneEmile Gignoux

MusicaK. H. Lampl & K. Lampl

PruduzzioneThe Animation Workshop (Danemark, 2017)

Attività educative

Una surtita in furesta per fà picculi sculture cù elementi di a natura.

Comu discrittu in u filmu, u boscu hè u cuntrariu di a piccula sucità di u casteddu. C'est le lieu du sauvage (du latin silvaticus, « qui vit dans les bois »), dont l'aspect menaçant est vite dompté et qui libère le caractère de la princesse des règles domestiques qui la contraignent. Hè sopratuttu una figura di l'inconsciente. Ma s'è a metàfora hè cusì naturali, hè perchè hè prisente in tuttu u sustrato di miti, leggende è tradizioni chì anu circundatu u boscu da i tempi più distanti.

Oghje, u studiu scientificu è i prublemi ecologichi anu eclipsatu i misteri attaccati à questu? I mostri sò stati cacciati ? Ùn hè micca cusì sicuru, videndu u fervore intornu à e scuperte recenti nantu à "l'intelligenza di l'arburi" è a sfruttamentu cuntinuatu di figure di a mitulugia silvatica in a fiction di genre (aleatoriu da a serie televisiva, pudemu cite Jordskott, u Forest of the Missing, in 2015, o White Zone, in 2017, tramindui riferenu à Twin Peaks, 1990).

In questa attività, prupunemu di cumminà u sognu in giru à sti miti cù a scuperta concreta di l'elementi di a vita salvatica in a furesta. 3 passi si seguitanu:

1. In i ritratti

In sta prima tappa, u scopu hè di immerse i zitelli in rapprisintazioni di a furesta mitica. Dopu avè vistu Dark Dark Woods, offremu un tour tematicu, chì serà l'uppurtunità di discutiri l'imaghjini di a furesta. Quale ci campa ? Cumu hè urganizatu? Cumu entre ? Nota i sumiglianze, l'uppusizioni, etc. I riferimenti utilizati ponu esse opere intere o solu estratti.

Suggerimenti: Lo Hobbit, di J. R. R. Tolkien (Paperback per i giovani, 2014) - passage in Mirkwood Forest, Princess Mononoke, di Hayao Miyazaki (1997), The Brothers Grimm, di Terry Gilliam (2005), Harry Potter è a Camera di i Segreti, di J. K. Rowling, passage - su G20mard Jeunesse, colonna acromantula, The Secret of Terabithia, di Gabor Csupo (2007), Brendan and the Secret of Kells, di Tomm Moore è Nora Twomey (2009).

Siconda o à tempu, prisentemu in ritratti o video riferimenti à l'opere è l'avvicinamenti di certi artisti di l'arte di a terra chì travaglianu in o cù a furesta. Pruvaremu di spiegà e pratiche, l’implementazione cuncrete (campionamentu, muvimenti, usu di u corpu, scelta di i siti, etc.) piuttostu chè i cuncetti di a storia di l’arte. L'impurtante hè di prisentà una gamma di "gesti" utilizati per fà fora l'imaghjini.

Suggerimenti : installazioni grafiche di Nils Udo è Andy Goldsworthy, custruzzioni di David Nash o Michael Singer, igloo è tende di Mario Merz, disegni di Markus Raetz, pollini di Wolfgang Laib, muvimenti di Giuseppe Penone.

2. In a furesta

Stu passu cunsiste in l'urganizazione di una surtita in u boscu durante a quale i zitelli anu da cullà materiali naturali, sceglie un locu è creà sculture o installazioni imaginate in situ. L'unicu struzzioni sò esse inspirati da un mitu o una storia ligata à a furesta è micca di disturbà troppu a vita naturale. Ma i zitelli ponu andà finu à a mossa, organizà un locu (cum'è in Waldputz, da Michael Sailstorfer, induve l'artista pulì meticulosamente e foglie per

espone a terra nantu à un quadru di circa 5 m da ogni latu). U maestru pò offre arnesi per picculi travaglii (forbici, pala, filu). À a fine di a sessione, a scultura di ogni studiente hè fotografiata in u locu.

3. Torna

U terzu passu hè di cullà e foto di e creazioni in a classe è dumandà à ogni zitellu di scrive un testu brevi o di fà disegni per spiegà l'idea di a so scultura. Sta spiegazione pò esse u prughjettu iniziale, o una elaburazione a posteriori da a foto, una interpretazione di l'imaghjini studiati in u passu 1, da u mumentu induve si mantene una certa relazione esplicativa. Questu travaglia cum'è una "caption" di a foto, tuttu hè cumpostu nantu à un pannellu. Tutti i pannelli seranu allora mostrati per a classe o un publicu più largu.

Referenze

  • Land art, di Gilles A. Tiberghien (ed. Carré, 1993), L'idea di natura in l'arte cuntempuranea, di Colette Garraud (Flammarion, 1994).
  • Une visite au Festival International des Jardins de Chaumont sur Loire ou à la « sculture en bois » du Centre d'art et de paysage Vassivière du Limousin, où de nombreuses œuvres sont visibles in situ.

Scheda di attività scritta da: Bruno Pellier

Land art, Paolo Redwings, 2007. CC0
Un torrente in a furesta, Gustave Courbet. MET. CC0
A furesta di Morvan, Antoine-Alphée Piaud. MET. CC0