Un cortumetratu assai divertente in l'atmosfera di i caffè parigini di l'anni 60 per invità à riflette à l'apparenze à volte ingannate.
U cortu filmu "French Roast" hè statu sceltu à u festival Takorama 2021 urganizatu da l'associazione Films pour enfants.
Prima discrivite l'apparenza di i caratteri è dopu ciò chì sò in realità.
1-L'apparizione di Gaspar, l'omu senza casa.
Vecchi vestiti, acconciatura disheveled: pare poviru, senza soldi.
Sembra sbarazzinu, grumpy, grumpy, wild. Hè un pocu paura.
2-L'apparizione di Walter, l'affari, u cliente di u ristorante.
Ben vestitu è ben curatu : pare riccu.
Sembra seriu, severu, alteru, sicuru di sè stessu. Esprime cunfidenza.
3-L'apparizione di sorella Marie Madeleine.
Sembra gentile, gentile, innocu.
4-Spiega a scena à a seconda 50 di a film.
L'omu senza casa dumanda soldi à u cliente di u ristorante, ma ellu ricusa è si piatta daretu à u so ghjurnale.
5-Chì succede à 1:20?
U cliente pare avè scurdatu di a so billetera.
6-Chì decide di fà ?
Dicide di agisce cum'è s'ellu ùn era nunda di successu è ricumanda i caffè.
7-Perchè ?
Ùn ose dì à u servitore di u caffè chì ùn hà micca soldi.
8-Chì succede à 2:55?
U senza casa dumanda à a monaca (a bona surella) soldi chì li dà felice. Capemu chì hà assai soldi in u so saccu.
9-Chì decide u cliente di fà?
Pruva di arrubbari i soldi di a monaca.
10-Chì faci u pulizzeru in u ristorante ?
Veni à postà un avvisu di ricerca per un latru. Nantu à u cartellu, u latru hè mascheratu.
11-Chì scopre u cliente quand’ellu riesce à apre u saccu di a monaca ?
Scopre a mascara di u latru.
12-Chì pensa u pulizzeru in stu mumentu ?
Pensa chì a mascara appartene à u cliente è per quessa hè u latru.
13-Ma, in fatti, chì hè ?
A mascara era in u saccu di a monaca : era a ladra.
14-Chì succede à a fine di u filmu ?
U cliente ùn pò micca pagà a fattura è cumencia à pienghje. U senza casa trova un bigliettu è paga a fattura per ellu.
15-Esprime e differenze trà cumu si vede i caratteri è ciò chì sò veramente.
L'omu d'affari paria seriu è cunfidendu; ma ùn s'aspittava à ammettà ch'ellu s'era scurdatu di a so billetera è hè prontu à arrubbari soldi.
L'omu senza casa paria male; ma, ancu s'ellu avia bisognu di soldi, ùn esitò à dà u pocu ch'ellu avia da salvà l'affari di a so situazione.
A monaca paria gentile è innocu ; ma hè veramente una ladra.
16-È l'apparenza hè impurtante per voi?
Risposta aperta / dibattitu.
17-Fate un riassuntu di u filmu.
Nantu à a terrazza di un bar pariginu, un omu chì fuma u so sigaru ricusa l’elemosina à un mendicante. Ma quandu vene u tempu per a fattura, u stress si mette in: ùn ci hè più billetera. Chì fà ?... finu à chì una vechja dà à u mendicante una nota presa da un fasciu ch’ella mette in u so saccu. A tentazione hè forte per aiutà sè stessu da u saccu di a donna. Sò i ladri i più poveri ? E s'ellu era completamente diversu ? A vechja signora hè in fattu un ladrone di banca è u vechju mendicante più onestu è generosu di tutti.
Estensioni è referenze
1- Literatura
- Le Tartuffe, Molière, 1669.
2- À propositu di l'apparenza
L'apparizioni sò à volte ingannanti. E si malintendemu l'altri a maiò parte di u tempu? Ùn pò micca a brutta grossa avè un core teneru ? U poviru ùn pò micca mostrà più generosità chè quellu chì ùn cunnosci micca bisognu ? L'apparenza spessu guidanu i nostri cumpurtamenti di sfiducia o attrazione; sò spessu luntanu da a realità è ingannanu u nostru ghjudiziu.
Tutte e lezioni cuntribuiscenu à a furmazione di ghjudiziu, u sviluppu di l'autoconfianza è u rispettu per l'altri. Aiutanu à sveglià una sensibilità chì ci permette di andà oltre l'apparenza. L'apparenza hè impurtante in parechje manere, ma hè spessu distorta da u nostru ghjudiziu, e nostre emozioni o e nostre sperienze.
L'apparenza importa veramente? U scopu di stu corsu hè di dà nasce à a riflessione nantu à a manera di vede l'altri. A nostra sucetà dà una grande impurtanza à l'imaghjini. A nostra idea di l'altri principia cù a so apparenza. Esce da sta camicia di forza chì à volte sguassate i nostri sintimi, a nostra sensibilità per capisce megliu è accettà l'altri hè à u core di st'idea di « campà bè inseme » : tolleranza, rispettu…
- Attività educativa suggerita : diventà u caratteru di a storia
"French Roast" hè u cortu filmu chì si riferisce à un classicu di u generu: u detective o thriller. L'apparizioni sò ovviamente in u core di a trama. U suspettatu ùn hè mai u culpevule designatu. È a percepzione di i caratteri cambia durante a storia chì genera intriga è suspense. Una trama ben custruita è i caratteri chì diventanu più cumplessi di ciò chì parenu sò i chjavi di u successu di stu tipu di film. A sequenza pruposta in francese hè soprattuttu un travagliu di scrittura precedutu da un studiu detallatu nant'à a cumplessità di i parsunaghji, nant'à ciò chì mostranu è ciò ch'elli sò veramente. Questi caratteri devenu apparisce gradualmente durante a narrazione per una trama più sustinuta.
L'attività hè basatu annantu à l'evoluzione di a percepzione di u spettatore di i caratteri. Havi dui ugettivi principali: capiscenu a struttura di a storia è pruduce un testu descrittivu.
1- Fighjendu u cortumetratu « Roast à la France ». Fase di discussione orale è interrogazione intornu à u filmu: riassume a storia, truvate u scenariu è identificà l'avvenimenti significativi cum'è veri punti di svolta in a trama. Truvate u scheletru di a film, u pianu di u scenariu, a cronologia.
2- Identificà i diversi caratteri. In gruppi, creanu schede descriptive di l'ultime, presentanu e so caratteristiche fisiche è murali. Organizà un scambiu di gruppu di classi.
3- À l’orale, mette in u locu di i parsunaghji è imagine cumu si campanu a so situazione in stu cuntestu.
4- Prughjettu di scrittura : sceglite un caratteru è scrive ciò ch’ellu si sente, ciò ch’ellu vede. Mettite in u locu di u caratteru permette à emergenu interpretazioni di a storia chì ponu pruvucà un dibattitu interessante.
Attività educative pruposte da Patrice Rocas.
Creatu cù u sustegnu di u Ministeru di l'Educazione Naziunale è u CNC.
Fighjendu u filmu cù a famiglia, attività educative cù i genitori in casa è cù i prufessori in classe.