Dreptul de autor și condițiile de reprezentare a unei opere depind de fiecare țară.
Legea drepturilor de autor și condițiile de reprezentare a unei opere depind de fiecare țară. Este la latitudinea fiecărui utilizator să se asigure de legislația țării de vizionare.
De exemplu, o listă neexhaustivă a țărilor care autorizează proiecții publice ca parte a activităților culturale și/sau educaționale non-profit.
Legea drepturilor de autor din 1976, ultima modificare prin Legea din 1 noiembrie 1995: art. 107
Fără a aduce atingere prevederilor secțiunilor 106 și 106A, utilizarea loială a unei opere protejate, inclusiv prin reproducere sub formă de copii sau fonograme sau prin orice alte mijloace prevăzute în aceste prevederi, în scopuri precum critică, comentariu, reportaj de știri, predare (inclusiv reproducerea în mai multe copii pentru utilizare la clasă), formare sau cercetare, nu constituie încălcarea dreptului de autor sau cercetare. Pentru a determina dacă utilizarea unei opere într-un anumit caz este corectă, trebuie luați în considerare în special următorii factori: 1) Scopul și caracterul utilizării și în special dacă este comercială sau nu sau dacă este destinată în scopuri educaționale și non-profit. 2) Natura operei protejate. 3) Volumul și importanța părții utilizate în raport cu întreaga lucrare protejată. 4) Impactul utilizării asupra pieţei potenţiale a operei protejate sau asupra valorii acesteia.
Legea drepturilor de autor din 1988: capitolul 48 art. 34
Difuzarea sau proiecția în scop educațional, în fața unui public de această natură și în cadrul unei instituții de învățământ, a unei înregistrări sonore sau a unui film nu constituie o difuzare publică sau proiecție a operei de natură să încalce dreptul de autor.
Legea privind drepturile de autor și drepturile conexe din 2000: capitolul 6 art. 55
Acte autorizate în legătură cu lucrările protejate: Reprezentarea sau execuția, difuzarea sau proiecția unei lucrări în cadrul activităților unei instituții de învățământ. (1) Reprezentarea sau interpretarea unei opere literare, dramatice sau muzicale în fața unui public format din profesori sau studenți ai unei instituții de învățământ sau alte persoane direct interesate de activitățile unității de către un profesor sau un elev în cadrul activităților unității sau de către orice persoană din cadrul unității, în scop educațional, nu constituie reprezentare publică sau reprezentație susceptibilă de a încălca dreptul de autor. (2) Difuzarea sau proiecția în scop educațional, în fața unui public de natura menționată la alin. (1) și în cadrul unei instituții de învățământ, a unei înregistrări sonore, a unui film, a unei emisiuni radiofonice sau a unui program distribuit prin cablu nu constituie o difuzare publică sau o proiecție a operei de natură să încalce dreptul de autor.
Legea drepturilor de autor R.S.C. (1985), c. C-42, ultima modificare la 22 iunie 2016: Art. 29.4 și art. 29.5
Reproducerea în scopuri educaționale: Nu constituie o încălcare a dreptului de autor pentru o instituție de învățământ sau pentru o persoană care acționează sub autoritatea sa reproducerea unei opere pentru a o prezenta vizual în scopuri educaționale și în incinta unității și efectuarea oricărui alt act necesar pentru a o prezenta în aceste scopuri. Declarații: Nu constituie încălcări ale drepturilor de autor, dacă sunt efectuate de o instituție de învățământ sau de o persoană care acționează sub autoritatea acesteia, în sediul acesteia, în scop educațional și fără scop lucrativ, în fața unui public format în principal din studenți ai unității: a) Reprezentarea în direct și în public a unei opere, în principal de către studenții instituției. b) Efectuarea în public atât a înregistrării sonore, cât și a operei sau spectacolului care o constituie, cu condiția ca înregistrarea să nu fie o copie care contravine. c) Executarea publică a unei opere sau a oricărui alt obiect de drept de autor în timpul comunicării acestora către public prin telecomunicații. d) Reprezentarea publică a unei opere cinematografice, cu condiția ca opera să nu fie o copie contrafăcută.
Legea cu privire la dreptul de autor și drepturile conexe (modificată la 19 iulie 1996): Capitolul V Art. 52
Utilizare gratuită: Comunicarea publică a unei opere publicate este legală, atunci când organizatorul nu urmărește scopuri lucrative, participanții sunt admiși gratuit și dacă este o recitare, reprezentare sau prestare a operei niciunul dintre interpreți nu primește o remunerație specială. Comunicarea trebuie să aibă ca rezultat plata unei remunerații echitabile. Această remunerație nu se datorează pentru evenimente de servicii și lucrări de protecție a tineretului, servicii și lucrări de protecție socială, servicii de asistență pentru vârstnici, asistență socială pentru deținuți, nici pentru evenimente școlare, în măsura în care aceste evenimente sunt destinate, având în vedere funcția lor socială sau educațională, doar unui cerc restrâns de persoane.
Legea cu privire la dreptul de autor și drepturile conexe (modificată la 19 iulie 1996): art. 52
Comunicare publică: Comunicarea publică a unei opere publicate este legală, atunci când organizatorul nu urmărește scopuri lucrative, participanții sunt admiși gratuit și dacă este o recitare, reprezentare sau prestare a operei niciunul dintre interpreți nu primește o remunerație specială. Comunicarea trebuie să aibă ca rezultat plata unei remunerații echitabile. Această remunerație nu se datorează pentru evenimente de servicii și lucrări de protecție a tineretului, servicii și lucrări de protecție socială, servicii de asistență pentru vârstnici, asistență socială pentru deținuți și nici pentru evenimente școlare.
Excepție educațională
Articolul 22bis, § 1, 3°: Reproducerea fragmentară sau integrală pe orice alt suport decât pe hârtie sau pe un suport similar, atunci când această reproducere este efectuată în scopul ilustrării învățării sau cercetării științifice în măsura justificată de scopul non-profit urmărit și nu prejudiciază exploatarea normală a operei. Articolul 22, § 1, 4° quater: Comunicarea lucrărilor atunci când această comunicare este efectuată în scopul ilustrării învățământului sau cercetării științifice de către instituții recunoscute sau organizate oficial în acest scop de autoritățile publice și cu condiția ca această comunicare să fie justificată de scopul non-profit urmărit, se încadrează în cadrul activităților normale ale unității, se realizează numai prin intermediul rețelelor de transport închise stabilite și nu prejudiciază funcționarea normală. munca.
Legea drepturilor de autor, 1957 (modificată ultima dată prin Legea nr. 49 din 1999): art. 52
Următoarele acte nu încalcă dreptul de autor: reprezentarea sau reprezentarea, în cadrul activităților unei unități de învățământ, a unei opere literare, dramatice sau muzicale de către personalul și studenții unității sau proiecția sau difuzarea unui film cinematografic sau a unei înregistrări sonore, dacă publicul se limitează la astfel de personal și studenți, părinți și tutorii elevilor și persoanelor direct interesate de activitățile unității.
Legea drepturilor de autor din 6 mai 1970, ultima modificată prin Legea nr. 91 din 12 mai 1995: art. 38
(1) Este legal să se reprezinte, să interpreteze sau să recite în mod public o operă deja dezvăluită, precum și să se facă o prezentare cinematografică a acesteia fără profit și fără a percepe taxe de intrare publicului sau spectatorilor, cu condiția, totuși, ca interpreții sau recitatorii în cauză să nu primească nicio remunerație pentru reprezentare sau spectacol. 2) Este legală difuzarea prin fir a unei opere deja difuzate, fără profit și fără a cere drepturi de la public sau spectatori. 3) Este legală, de asemenea, comunicarea publică, prin intermediul unui dispozitiv receptor, a unei opere deja difuzate sau difuzate prin fir, în scop nonprofit și fără a solicita taxe de intrare de la public sau spectatori. (5) Unitățile de învățământ audiovizual și alte unități nonprofit desemnate prin decret în Consiliul de Miniștri și al căror scop special este acela de a oferi publicului filme cinematografice și alte opere audiovizuale pot distribui în mod legal o operă cinematografică deja făcută publică prin împrumut de copii ale acestei opere, fără a percepe taxe de la persoanele care împrumută aceste exemplare.